Francesca Gagnon Bella

Bella Este copilul fragil Ce doarme in strafundul meu. Ratacita, deceptionata, Singura Pe o insula De unde va evada. Adio, suspinele mele! Am pofta nebuna de viata, Sa parasesc zilele Care imi sfasie pielea Si sa respir Iubirea ! Bella Este copilul care vegheaza Peste dorintele noastre ascunse, Peste gradina Raiului, Peste miile de minuni-- O comoara uitata! Departe de mine-- Naufragiu si deriva-- Oh, viata mea se zbate Sa nu moara Si sa respire Iubirea. De ce sa-si inchida ochii ?! Sa se opreasca si sa il roage pe Dumnezeul sau: “Daruieste-mi o cheie- Secret divin- Pentru a-mi elibera toate visele Si pentru a respira Iubirea!“ De ce sa-si sfasie inima?! Sa-si abandoneze si sa isi inece temerile: “Daruieste-mi o cheie- Tara nesfarsita- Pentru a traversa marea si Pamantul!’ Si de ce sa-si inchida ochii?! Sa se opreasca si sa il roage pe Dumnezeul sau: “Daruieste-mi o cheie- Secret divin- Pentru a nascoci alte visuri!“ Bella Este copilul fragil Ce doarme in strafundul meu... Text tradus si adaptat de